Săliștea Nouă

Satul Săliștea Nouă (în maghiară Csonkatelep-Szelistye) este situat pe locul unei vechi localități din secolul al XIII-lea care a fost complet devastată la un moment dat și a rămas nelocuită până la 1850. Are aproximativ 250 de locuitori, marea majoritate fiind de religie greco-catolică, 80 de ortodocși si 20 de baptiști. Localitatea este situată în partea de nord a municipiului Cluj-Napoca la aproximativ 16 km. Se poate ajunge cu autobuzul CTP numărul M33, iar biletul costă 5 lei.

La răscrucea drumurilor între Sumurduc, Mihăiești și Chinteni s-a aflat cândva o crâșmă pe care o gospodărea o femeie care își pierduse o mână. Sau poate așa se născuse, asta nimeni nu mai știe pentru că a trecut mult timp de atunci. Crâșma era centrul de interes al tuturor celor care treceau pe acolo. Toată lumea îi spunea femeii Cioanca (de la cuvântul maghiar „csonka” care înseamnă „ciunt”) și satul întreg a rămas cu acest nume: Cioanca. Cei mai bătrâni încă folosesc această veche denumire, deși acum mica localitate se numește Săliștea Nouă.

Este într-adevăr mică, având doar 65 de fumuri și aproximativ 250 de locuitori. Școala s-a închis în urmă cu 4 ani pentru că toți copiii au plecat la oraș. Cu toate acestea, satul are patru lăcașuri de cult: o biserică greco-catolică, o biserică ortodoxă, o biserică baptistă și o bisericuță frumoasă din lemn care, deși la un moment dat a fost mărul discordiei în sat, în prezent nu o mai vrea nimeni și este părăsită degradându-se de la an la an.

Până în anul 1970 nu a existat nicio biserică în Săliștea Nouă. Slujbele religioase se țineau pe rând, la familia Bindas și Șerdean, familii care îsi puseseră casele la dispoziție. În 1970 s-a adus o biserică de lemn din Buzaș, județul Sălaj. Pe ușa frumoasei bisericuțe este inscripționat anul 1798 și probabil acesta este anul construcției.

Pășunea comunală se află ”În Pustă”, de fapt un deal care primăvara și toamna este plin de brândușe oferind un spectacol deosebit de culori și miresme. Dacă ajungi în vârf, după o plimbare lejeră de câteva minute, ți se oferă o panoramă frumoasă a împrejurimilor, momente de pace, liniște și certitudinea că veșnicia s-a născut la sat. Punctul cel mai înalt se numește „Țeapa Neamțului” și a fost un punct de observație în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial. De acolo i-a rămas numele.

Printre măceși și brândușe este înmormântat poetul Matei Albastru (pe numele său real Matei Gavril), care își are rădăcinile în Săliștea Nouă și cu care săliștenii se mândresc. Din ce în ce mai mulți clujeni se întorc la sfârșit de săptămână în sat pentru a petrece zile de relaxare în curțile din care nu lipsesc merii și nucii. Mulți dintre ei au renovat casele părintești și își doresc ca la un moment dat să se întoarcă definitiv în natură și la satul lor drag.

 

sursa: www.cluj.com